text

Confortul modelului in timpul sedintei foto

Pentru reusita unei sedinte foto e nevoie de un cumuli de factori : de la tehnica la lumina, de la atmosfera la relaxarea si confortul modelului. Daca pentru prima parte fotograful este pregatit (sau ar trebui sa fie, doar asta este meseria sa), cu ultima parte uneori e mai dificil si ar fi nevoie de cateva trucuri ...

Cunoaste-ti modelul - Inainte de a trece la fotografiatul propriu-zis, gaseste-ti un timp sa discuti putin cu modelul, sa-l cunosti un pic, sa-i explici ideile tale, sa-i intelegi parerile si opiniile. In acest fel, il vei putea studia putin : cum zambeste, la ce factori si stimuli reactioneaza, ce mimica faciala are, ce postura etc.; astfel incat in momentul lucruri, vei putea folosi toate aceste atuuri pentru a obtine niste imagini mai bune si mai realiste. In acelasi timp, modelul te va cunoaste, iti va intelege mult mai bine indicatiile, va fi mult mai deschis fata de tine, pentru ca deja s-a creat acea conexiune, deja "va cunoasteti" si ii este mai usor sa lucreze cu tine. Atitudinea fotografului conteaza mult in astfel de momente, cu cat esti mai deschis, mai explicit si mai natural, cu atat interactiunea fotograf-model va fi mai buna, iar acest lucru se va vedea in rezultate.

Protocolul - Sucuri, rontaieli si hidratare - intotdeauna o mica rontaiala si ceva de baut vor sparge gheata (nu uitati, in toate filmele, cand cineva intra intr-o camera se aude invariabil intrebarea "ce bei ?") E o metoda buna de incepere a unei discutii, in timpul shootingului poate fi o metoda buna de relaxare pentru model, de mici pauze, de iesire din rutina lucrului si prilej bun pentru inceperea de conversatii. Hidratarea este la fel de importanta, bineinteles nu in exces, ca sa nu transpire in timpul lucrului si sa strice machiajul, dar atat cat organismul sa fie multumit si sa aiba o stare buna de lucru. Daca oferim sucuri, de preferat ar fi unele fara acid, pentru ca acestea cauzeaza balonare ca efecte secundare, cu posibile reactii sonore, care nu vor face modelul sa fie confortabil. Daca sedinta foto este una de durata, poate si un mic catering ar fi util, pentru reimprospatarea fortelor. Acest protocol nu trebuie sa coste o mana si un picior (doar nu o sa le oferim caviar si Kopi Luwak), este accesibil iar avantajele sunt benefice rezultatelor finale.

Ambianta - Muzica, arome si relaxare - Atmosfera din spatiu de lucru trebuie sa fie placuta si primitoare, niste muzica in surdina, mirosuri si arome placute. Acestea destind, relaxeaza si creaza ambianata propice de lucru. Cunoscandu-ti modelul mai bine, poti adapta muzica in functie de preferinte, poti accentua sau diminua aromele si in felul acesta se personalizeaza putin spatiul de lucru, oferind modelelor un mediu propice lucrului. Un mic colt in care sa se aseze si sa se odihneasca este util, un fotoliu, un taburet, un loc in care sa se poata aseza si "trage sufletul" sunt lucruri care ajuta la relaxare. De asemeni si un spatiu privat ar fi util, o camera de schimbat, chiar si un paravan care sa asigure un mic colt privat, o toaleta curata, detalii care asigura confortul si buna dispozitie a modelelor.

Sfaturi si recomandari - putini oameni stiu cum sa se pregateasca pentru un shooting si mai ales ce sa faca in fata unei lentile, uneori chiar si aceia care au experienta necesara si stiu ce sa faca se pierd si pozeaza mai rau ca la buletin. Aici ajuta cateva recomandari si sfaturi, punerea la punct a unor detalii care devin importante in imaginile finale : de la ce haine sa pregateasca si asortarea culorilor si texturilor, la posing si atitudine. Acestea pot fi oferite inaintea shootingului, in faza de discutie si pregatire, dar si imediat inaintea inceperii si in timpul shootingului propriu-zis. Desi exista multe lucuri comune si oarecum "standard", ele trebuie personalizate, limbajul folosit trebuie sa fie adaptat in functie de nivelul fiecarui model iar explicatiile trebuie personalizate fiecarui caz.

Exemple vizuale - pentru cazurile in care explicatiile fotografului nu sunt intelese sau nu par a fi utile (sunt cazuri), este practic sa existe o mica colectie de imagini exemplificative. Modele vor intelege mult mai bine d.p.v. vizual ceea ce trebuie sa faca, pozitiile si atitudinile ce trebuiesc adoptate pentru rezultatele dorite. Mare atentie ca acestea sa fie folosite doar ca puncte de plecare pentru fiecare dintre situatiile de lucru, personalizate de la model la model, de la shooting la shooting, altfel toate rezultatele vizuale ale diferitelor shootinguri vor arata identic 😀

Spatiul personal - Unul dintre cele mai importante trucuri in timpul shootingului este asigurarea spatiului personal pentru modele. Shootingul in sine inseamna o relatie de lucru fotograf-model, care ar trebui sa se bazeze pe incredere si confort, asa ca este foarte util ca modelul sa aiba un spatiu personal in care fotograful sa nu intre. Utilizat cat timp se lucreaza, nu trebuie sa fie un spatiu mare, chiar si 1 - 1,5m de spatiu in jurul modelului in care nu intra nimeni. Modele se vor simti mai in largul lor si vor fi mai naturale decat ar fi daca cineva le-ar sta in suflet si le-ai inghesuit cu aparatul si lentilele.

Un alt lucru esential increderii si confortului modelului este este faptul ca fotograful sa nu aiba contact fizic cu modelul. Nu se atinge modelul ! Pentru asta exista asistenti, mua si hs, eventual prieteni ai modelelor (eu recomand ca modele feminine sa vina insotite de cineva apropiat, le va fi mult mai confortabil sa fie atinse si aranjate de cineva cunoscut). Iar asistentii de productie (alaturi de mua si hs) pot face asta doar cu incuvintarea modelelor. Inainte de a atinge modelul este foarte practic si util sa i se comunice acest lucru : "Atentie, o sa te ating putin ca sa aranjez haina", "Imi cer scuze, trebuie sa-ti aranjez o suvita de par" etc.) Profesional vorbind, este cel putin ciudat ca fotograful sa inceapa sa atinga modelul sub diferite pretexte ...

Cand se lucreaza cu modele mai rusinoase sau mai delicate, poate fi util ca studioul sa nu mai aiba si alte persoane care privesc productia, nu fac altceva decat sa le distraga atentia si sa le creeze un disconfort, neputand sa-si dea frau liber naturaletii si personalitatii in asa fel incat acestea sa fie surprinse de fotograf, iar asta este o bariera in calea obtinerii unor rezultate remarcabile.

Comunicarea - Relatia de lucru fotograf - model precum si necesitatea comandarii anumitor posturi si schimbari in timpul shootingului cer un anumit grad de comunicare intre cei doi. Este foarte util ca la inceput sa se stabileasca un limbaj comun (de exemplu, care e dreapta si care e stanga din punctul de vedere al fotografului si al modelului), viteza si complexitatea schimbarii pozitiilor in urma instructiunilor date de fotograf, punctele de reper pentru pozitionarile capului si ale privirii etc. De asemeni, un factor important pentru intelegerea acestora si a rezulatelor dorite, este aratarea imaginilor rezultate modelului. Dupa fiecare schimbare de pozitie se poate merge langa model sa i se arate rezultatele direct din camera, sunt discutate imbunatatirile, trucuri etc. In acest fel modelul va intelege mult mai rapid ce este in neregula si ceea ce trebuie sa schimbe sau sa faca si astfel, lucrul ii va fi mult mai confortabil.

text

An nou, idei noi, viziuni noi

Daca tot e perioada "analizelor retrospective" si "deciziilor existentiale" pentru anul ce urmeaza, m-am gandit sa va dau cateva idei pentru a reusi ca in 2016 sa aveti rezultate mai bune, sa evoluati pozitiv si sa gasiti acel "altceva" pe care toti il cautam ca fotografi ...

Stabiliti-va un proiect vizual - pe care sa-l urmariti in perioada urmatoare, o poveste, un reportaj, o serie tematica, un proiect de tipul 24/7/365 (o imagine in fiecare zi), urmarirea unor etape din viata cuiva, urmarirea ridicarii unei constructii, fazele lunii etc. Stiu, suna a cliseu (foto), dar cati din voi chiar ati facut-o ?!?

Reveniti la lucrurile simple - toti am plecat in fotografie de la pasiune, mai tineti minte primele voastre imagini ? Acum poate radeti de ele si incercati sa le uitati - incercati sa reveniti la ele, incercati sa le refaceti acum, cu ochii noi, cu experienta vizuala si fotografica dobandita, cu tehnica moderna. Uneori pentru a gasi drumul cel bun este necesar sa te intorci de unde ai plecat ...

Scapati de dependenta tehnologica - incercati sa fotografiati pe film. Aparatele pe film sunt extrem de ieftine, de la cele complet manuale la cele mai avansate si chiar automate, lentilele bune si foarte bune pentru ele sunt de asemeni extrem de accesibile. Filme se gasesc. Fie ca alegeti filme de proces sau manuale, laboratoare care sa developeze film (inca) se mai gasesc. Senzatiile vor fi imbatabile : incarcarea rolelor in aparate, focalizarea manuala, incercarea de a intelege reglajele fara ajutorul aparatului, faptul ca nu veti vedea rezultatele pe loc, acea asteptare si anticipare a rezultatelor, bucuria unor rezultate bune sau tristetea unor esecuri, activitatea febrila de a intelege unde ati gresit sau ce putea fi facut mai bine, toate acestea sunt lucruri care va vor (re)trezi simturile la viata. Incetul cu incetul veti (re)incepe sa simtiti fotografia, sa iesiti din automatismul erei digitale.

Cautati lumina - Uitati regulile, uitati catalogarile, cutumele si trendurile. Rupeti-va de turma, lasati multimea de o parte si ridicati privirea din pamant, scoateti ochii din meniurile camerelor si din site-urile "mentorilor", scoateti capul din amalgamul amorf de grupuri si forumuri, uitati de online si de like-uri. Uitati de cei pe care ii admirati, urmariti si/sau copiati. Incercati sa vedeti si sa "vanati" lumina. Doar voi si lumina. Spuneti povestile luminii prin propriile voastre imagini.

Printati-va rezultatele - era digitala aglomereaza mii si mii de cadre in calculatoare, in harduri, in dvd-uri. Imagini pe care nu le mai priviti poate niciodata. Faceti o selectie si printati imaginile esentiale, cele care inseamna ceva pentru voi, cele pe care le considerati cele mai bune. Asa nu le veti uita prin vre-un sector de disc si le veti privi mai des, vor avea un sens, in timp veti intelege mai bine greselile, ideile, povestile iar aceste lucruri vor genera idei noi ...

Renuntati la zoom-uri - incercati sa fotografiati doar cu fixe. Fixati-va perioade de utilizare exclusiva tematica a fixelor : "saptamana 50mm", "duminica 85mm", "anul 35mm". Sau folositi-le in cadrul proiectelor voastre tematice. Va vor solicita imaginatia, va vor pune sa va apropiati de subiecte si de povestea lor, va vor scoate din rutina.

Incercati si alte genuri foto - iesiti din rutina : dupa un an intreg de pozat nunti, mergeti pe coclauri si incercati peisaje sau macro. Dupa luni de zile petrecute in studio (blonzati de la blituri), incercati sa lucrati doar cu lumina naturala si vice versa. Dupa pozat portrete prin parcuri incercati wildlife. Dupa mii de produse si tone mancare incercati sa fotografiati strada. Dupa ani de facut doar selfie-uri indrazniti sa pozati si pe altcineva, nu musca ... cred.

Invatati ceva nou - extindeti-va orizonturile vizuale : deschideti o carte de fotografie, vizitati o expozitie, participati la un vernisaj, mergeti la un curs, mergeti la un workshop sau la o tura foto, stati pe langa un fotograf mai bun ca voi, "furati" cunostinte si meserie. Gasiti un stil nou, o tehnica noua studiati-le si aprofundati-le, exersati-le. Vedeti ce puteti schimba si personaliza la ele.

Renuntati la editare - petreceti ore, zile si saptamani cu ochii lipiti de monitoare ? Va supara hemoroizii de la atata stat pe scaune ? Aveti crampe musculare de la mouse si pen-ul tabletei grafice ? Incercati fotografia simpla, fara editare. Stiu, e greu sa le faci pe toate in acelasi timp, sa gandesti fotografia, sa vezi lumina, sa incadrezi corect, sa ai grija la detaliile din fata si spatele subiectului, la posing, la expunere ... toate fara ajutorul providential al photoshopului. Dar numai asa sinapsele acelea dedicate fotografiei se vor adanci. Si in acest fel veti avea si destul timp sa va lipiti ochii la loc de monitoare pentru o runda de jocuri sau chat si vanat gagici pe facebook.

Folositi la maxim ceea ce aveti - nu ai ultimul model de Canon sau Nikon ? Nu ai cea mai luminoasa lentila de pe piata ? Nu ai cel mai puternic blit din gasca ta de prieteni ? "Cam nasol" ar spune unii. Dar ia incearca sa folosesti doar ceea ce ai. Stoarce si ultima picatura de lumina din lentilele tale, trage de ISO-ul senzorului pana cand nu mai poate, intinde trepiedul cat mai mult iar daca nu ajunge, ridica-l pe un suport. Singura limita in fotografie este cea a imaginatiei tale. In plus, un an fara noi cumparaturi foto inseamna pentru tine mai multi bani pentru bere, tigari si prezervative ! Iar pentru fete : haine noi, rujuri si excursii ...

Orice ati alege sa faceti, ideea mea este una simpla : anul viitor trebuie sa faceti o schimbare ! Altfel veti ramane cu aceleasi rezultate, din ce in ce mai aproape de plafonare.

... si daca nu va iese ceea ce doriti, mai cititi aceasta postare inca o data la finalul anului viitor !

text

7 greseli in dezvoltarea si evolutia fotografilor

1. Incep prea multe lucruri dintr-o data - Majoritatea celor ce pornesc pe drumul fotografiei (si nu discut aici e cei "nascuti gata invatati") incep prin a incerca sa le faca pe toate in acelasi timp, fie ca discutam de abordarea mai multor genuri de fotografie simultan (fara a aprofunda unul in special), fie incep prin a-si diviza atentia in mai multe directii de la tehnica la arta, de la lumina la echipamente si asa mai departe. Din acesta "imprastiere" nerezultand nimic bun in nici o directie. Nu poti face toate lucrurile in acelasi timp (... dar poti incerca) 😀

2. Parcurg prea multe informatii - In dorinta de a acumula cat mai multe cunostinte si datorita volumului mare de informatii existente (plus lipsa unei directii sau a cuiva mai experimentat de la care sa primeasca sfaturi bune), fotografii parcurg si incearca sa asimileze cantitati imense de informatii din medii diferite, de facturi diferite, cu relevanta diferita, in acest mod amestecand totul si nereusind sa-si gaseasca un traseu educational potrivit lor. Acest lucru trebuie facut in mod organizat, alaturi de cineva cu experienta necesara. Altfel totul va fi in zadar sau curba de invatare va fi una extrem de lunga si cu rezultate indoielnice.

3. Nu aplica practic cele invatate - Teoria ca teoria ... practica ne omoara ! O idee buna ar fi ca 20-30% din timp să se "invete" iar 70-80% să fie petrecut aplicand practic si experimentand informatiile acumulate. Pe masura ce se intalnesc informatii interesante, acestea trebuie experimentate in practica, in acest fel fundamentandu-se o baza solida cu o utilitate practica reala. Poti sa citesti cat vrei despre praguri, pana nu te lovesti cu capul de ele, nu vei invata sa-ti feresti fruntea.

4. Asteapta solutii si formule "magice" - Nu, in fotografie nu exista "formule magice". Totul tine de fotograf, de perceptia vizuala, de lumina, de tehnica, de tehnologie, de imaginatie, de educatie si experienta iar lista poate continua ... Aparatele nu au acel buton sau reglaj care sa rezolve toate problemele. Ca sa poti rezolva o problema trebuie sa o cunosti, sa o intelegi, sa ai experienta si cunostintele necesare depasirii ei.

5. Amana mereu - Nu am timp azi sa studiez, nu e lumina buna, nu pot acum sa exersez, ploua afara, e frig, e cald, plange catelul ... scuze, scuze scuze. Cine vrea sa invete fotografie si sa-si dezvolte pasiunea o va face fara a-si cauta scuze mereu. Din pacate, fotografia nu este compatibila cu procrastinarea.

6. Lipseste o directie clara -In fotografie, disiparea atentiei si a eforturilor in mai multe directii sunt lucruri extrem de nocive. Un plan bine facut poate conduce la rezultate mult mai bune, de la acumularea informatiilor si experimentarea lor, la rezultatele finale. Desi imaginatia si creativitatea sunt deseori spontane, punerea lor in practica necesita organizare si concentrare pe o anumita directie.

7. Incep direct cu practica - O idee destul de gresit inteleasa este faptul ca fotografia se poate invata si direct in mod practic. Da, o data scoase din cutie, majoritatea aparatelor au un mod Auto in care se pot obtine niste cadre oarecare ... dar in acest caz, calitatea rezultatelor finale este data de automatizarea aparatului, nu de vointa si cerintele fotografului. Practic, lasam o masina sa ia deciziile pentru noi. Inainte de folosi cum trebuie un aparat, de a aplica o tehnica anume, acestea trebuie cunoscute si intelese. De unul singur, aparatul nu poate sa "vada" lumea asa cum vrem noi, nu poate sa inteleaga lumina asa cum avem noi nevoie, nu poate aplica diverse regulile ale fotografiei pentru ca nu le stie. Fotograful este cel care "face" fotografia ... el vede, simte, intelege si regleaza aparatul inainte de a apasa pe buton. Aparatul este doar o unealta.

text

Despre educatie

Despre educatie

Fotografia nu este usoara si nici simpla asa cum pare la prima vedere. Sa-ti cumperi un aparat si sa apesi "acel" buton este partea cea mai usoara. Sa "vezi" este cu mult mai greu. Sa-ti pui ochii, mintea si sufletul la lucru si sa folosesti tehnologia ca o extensie a lor este mult mai complicat. Rezultatele bune nu apar peste noapte, nu vin la cutie cu un aparat scump, simtul artistic vizual trebuie educat, lumina trebuie inteleasa iar tehnica trebuie invatata. Regulile trebuie intelese tocmai pentru a sti cum sa fie "incalcate" (in mod creativ). Aici intervine educatia. Rolul educatiei de specialitate este sa-ti deschida ochii, sa-ti organizeze cunostintele, sa-ti puna ordine in nebuloasa din minte, sa-ti trezeasca imaginatia si sa-ti ajute evolutia.

In cei peste 3 ani de existenta ai Cursului Foto Ploiesti mi-au trecut "prin mana" mai mult de 120 de pasionati ai fotografiei. O parte din ei exceleaza acum in anumite domenii, de la n.b.c. la fotografia comerciala, de la fotografia de studio la cea sportiva, gasindu-si prin fotografie un drum de parcurs in viata, transformand o pasiune in meserie. O alta parte au ramas fotografi amatori, dar cu rezultate mult imbunatatite si cu moduri de a "vedea" lumea din jurul lor mult mai evoluate si rafinate. Cativa au renuntat pe parcurs, au realizat si inteles ca fotografia e mult mai complexa decat au crezut ei la inceput. Unii au ajuns la curs "impinsi" de parinti. O alta parte si-au dorit doar acel certificat de participare, acea "hartie" pe care sa o adauge la cv sau care sa-i ajute sa-si infiinteze un pfa. O parte au venit la curs pentru dezvoltarea personala iar cativa chiar au ajuns sa tina la randul lor cursuri sau workshopuri si chiar sa si scrie mici ghiduri cu tematica foto. Oricare le-ar fi fost scopul, dorinta, motivatia sau impulsul, sunt mandru pentru fiecare din ei !

Bineinteles, educatia fara experienta practica e ca mancarea neterminata : nu arata cum trebuie si nici nu are vre-un gust. Cunostintele dobandite trebuie puse la munca, tehnica trebuie repetata, lumina trebuie urmarita, folosita si manipulata in interesul fotografului, portofoliile nu se alcatuiesc citind din carti. Fotografia este un amestec de arta si matematica, dar si o meserie ... deci trebuie simtita, inteleasa, invatata si "furata".

Evident ca in secolul accesului la informatie se poate crede ca oricine poate invata orice, oricand, oricum. Complet gresit. Tocmai aceasta abundenta si volumul mare de materiale au facut ca alegerea acelor informatii cu adevarat relevante, decente si practice sa fie aproape imposibila. Nu trebuie uitat : in fotografie, educatia de specialitate si cultura vizuala sunt conditii sine qua non.

text

Cum iti strici singur afacerea folosind fotografi prea ieftini (sau mediocrii)

Din ce in ce mai multe persoane cu putere decizionala din mediul business inteleg ca o imagine buna are multe avantaje pentru afacerea lor. In tarisoara noastra insa, trendurile se pare ca sunt un pic mai lente, abia in ultimi ani business-ul vizual serios a luat avantul necesar iar clientii au "descoperit" cu adevarat impactul imaginii (cea platita - gandita, creativa, muncita si bine realizata).

Se creaza un paradox : managerii muncesc sa-si construiasca un brand, un nume, o afacere, apoi intr-o incercare disperata de a-si reduce costurile (economisind in directii complet gresite) reusesc sa tranteasca totul la pamant sau sa impinga totul catre derizoriu din cauza unor greseli banale de strategie sau datorita unor alegeri gresite.

Asa ajungem la momentul alegerii unui fotograf care sa se ocupe de imaginea afacerii lor. Daca nu lucreaza cu o agentie (care sa aiba fotografi sau colaboratori experimentati), in multe cazuri prima alegere este de multe ori si cea mai proasta. Multi se lasa impresionati de pretul mic, "de jocul de glezne", de palavrageala asa numitului fotograf, de imaginea sa artificial creata (fara o baza solida profesionala, fara un portofoliu sau fara experiente similare reale), se lasa dati pe spate de "dotarile tehnice" super/ultra/hiper profesionale ... toate acestea conducand intotdeauna la niste rezultate indoielnice. Din pacate, foarte putini discuta portofolii sau discuta experientele similare, putini se conving ca omul carora le incredinteaza imaginea lor este si capabil sa aiba rezultate bune, ca a mai facut asta la un nivel profesional si ca are recomandari bune.

O pagina de facebook cu zeci de mii de followeri sau sute de like-uri nu reprezinta un etalon de profesionalism (acestea se pot cumpara sau pur si simplu se pot "cersi"). Experienta similara se dovedeste printr-un portofoliu adecvat, prin calitatea, consistenta si repetabilitatea rezultatelor, prin contractele similare semnate, prin recomandarile clientilor cu care s-a lucrat etc.

Din ce in ce mai des apar oameni care intra in lumea vizualului comercial doar pentru acele ipotetice beneficii materiale ... oameni care pana acum ceva vreme aveau cu totul si cu totul alte orientari profesionale isi descopera subit "noi pasiuni", persoane care nu au nici cele mai mici cunostinte tehnico-artistice se transforma peste noapte (eventual una de BlackFriday) in fotografi experimentati, in artisti vizuali, in "profesionisti" ... doar pentru ca au la gat o cutiuta neagra cu o lentila. O alta categorie de personaje care transcend in fotografi sunt cei care nu mai reusesc sa mai aiba rezultate bune in activitatile lor si se "reinventeaza" in fotografi profesionisti, doar pentru a mai face un leu in plus. Mai sunt cei care avand o "mana mai larga" cumpara echipamente highend de ultima generatie in speranta ca asta le va ridica "cota de piata" si ii va transforma dintr-o data in profesionisti. II mai putem mentiona si pe cei care au facut unul sai mai multe cursuri de specialitate (de apreciat ca au investit in educatie) si cred o colectie de diplome va putea inlocui experenta practica. Sa nu-i uitam nici pe cei care isi alcatuiesc portofolii false, cu imagini de "imprumut", luate din online, de pe stocuri etc. iar lista poate continua ...

Multi din acestia se vor lauda ca le fac pe toate : vor consulta, vor organiza, vor poza, vor edita, se vor ocupa de marketing si PR, de comunicare sau absolut orice ii mai poate trece prin cap clientului (sau ii poate fi sugerat). Adevarul este destul de simplu : nimeni nu le poate face pe toate in acelasi timp si mai ales sa le faca si bine. Experienta cere timp, cere cunostinte, cere formare, cere rabdare, cere cucuie de la pragurile de care te-ai lovit, nu te poti intitula "fotograf profesionist" dupa 1-2 ani de apasat pe buton sau dupa ce ai reusit sa "mulgi" niste creduli (sau uneori prieteni) de doua firfirici. Cand tu ai numarat coceni de porumb (a se inlocui cu orice alta ocupatie) ani de zile si apoi ai devenit dintr-o data fotograf este la mintea cocosului vaduv ca vei da niste rezultate mediocre, oricat le-ai lauda si oricum ai incerca sa le impachetezi in niste povesti nemuritoare sclipitoare.

Aceste situatii creaza efecte in cascada de ambele parti :

- Pe o parte pentru clienti, care desi cred ca au dat lovitura si au gasit un pozar ieftin, in fapt pierd clienti, pierd vanzari, pierd bani, urmand ca pentru redresarea situatiei sa cheltuiasca sume mult mai mari; in plus acestia isi pierd increderea si in acei profesionisti care chiar ar face lucrurile bine din prima.

- De cealalta parte, este o pierdere mare chiar pentru breasla fotografilor, acesti neofiti nefacand altceva decat sa strice imaginea si increderea clientilor, sa coboare preturile in zone in care profesionistii nu mai pot opera (este extrem de greu sa-i mai explici unui client calculatiile de cost, de ce tu ii ceri cu XX%mai mult decat un neofit, mai ales cand acesta s-a tot laudat in toate partile ca e "profesionist" si ca face treaba pe doua firfirici)

- Un alt efect neplacut in business-ul acestaacestea este scaderea calitatii rezultatelor globale si faptul ca in disperarea de a scadea costurile, clientii ajung sa accepte aceasta pierdere de calitate. Acest lucru atragand o scadere continua a business-ului de ambele parti.

Fuga continua dupa ieftin, slaba educatie de management, marketing si vizual, lipsa realelor capacitati decizionale, lipsa personalului specializat (care sa directioneze managerul catre o directie buna), bugetele reduse sau aproape inexistente, toate aceste conduc catre rezultate mizere, rezultate care din pacate duc afacerea intr-o directie complet gresita.

Putini inteleg ca redresarea unei afaceri, pierderile cauzate de imaginea slaba sau mediocra, recastigarea terenului pierdut si a clientilor, vor costa cu mult mai mult decat ar fi costat o investitie buna, facuta de prima data.

Este foarte adevarat, nu intotdeauna pretul va reflecta si calitatea. Nu trebuie sa se alerge dupa ceea ce este mai scump doar pentru ca ar putea fi neaparat si bun. Calitatea rezultatelor ar trebui sa primeze intotdeauna. Un profesionist stie cum sa-si estimeze bugetele, stie cum sa-si calculeze costurile si cum sa negocieze aceste lucruri cu un client. Din anumite puncte de vedere intotdeauna va exista o separare intre pafaristi, kilogramisti si profesionisti (diferenta de rezultate, de calitate, de nivel educativ, de pret etc.)

Este datoria noastra, a celor care lucram in zona profesionala de vizual sa formam piata, sa ne educam clientii, sa le explicam aceste diferente, sa le aratam diferentele reale intre calitatea rezultatelor serioase, muncite si mizeriile care le sunt servite din alte directii.